Privesc la flacăra lumînării... şi văd un continuu proces chimic... Flacăra - mistuitoarea oxigenului îşi cristalizează culorile, şi e atît de nestatornică... În aer degajă căldură...Ce vine din procesul de ucidere a oxigenului...Iar ceara lăcrimează uşor, rar şi dur...Lacrimile cad pe pămînt - solide... Asemeni gheţii se transformă - din răceala sufletului meu... De ce mă arzi flacără?  Mă strangulezi şi nu-mi dai voie să zbor, dispersată în pulberea vieţii. Sunt nimeni în aces ocean infinit! N-am culoare, n-am formă şi totuşi îmi doresc să exist! Nu-mi lua aripile... Luminează-mi drumul...şi eu...eu voi continua sa fiu o parte a unui proces chimic.

увеличить